Despre tăcere!

Chiar dacă nu poți iubii,
Chiar dacă nu te poți jertfii,
Sigur poți să taci.
Dacă prostia și mândria ar vorbi,
Sigur ar striga cuvinte multe
și fără importanță.
Căci în lipsa de sens și scop
Ceea ce știm să facem
E să vorbim mult, prost
Și fără alt scop decât de a scoate sunete
Sau de a impresiona,
Când nu există nimic impresionant la noi.
Nu mă înțelege greșit

Îmi plac cuvintele,
Le ador,
Dar imi plac cuvintele cu esență, adevărate,
Acele metafore delicioase sau acele dume bune
Spuse cu inima lină,
Și mai nou îmi plac tăcerile.
Acele pauze care, uneori, dau mai mult sens existenței
Decât orice cuvânt.
Uneori...

Priveste un apus, un răsărit,
Un lac, o pădure
Și mai zi ceva;

Dacă încă mai ai lucruri multe de spus,
Mai ai un drum lung către casă.

PS: Să iubești cu fapta în tăcere este nobil,
Dar atât timp cât iubesti o femeie
Trebuie să folosești și cuvintele.

Foto: arhiva personala