mierea...!

Chiar dacă aş crede că noaptea nu-i prea lungă
Chiar dacă aş crede că viaţa nu-i prea scurtă
Tot nu aş crede că totul e ca mierea
Sau ca-i degeaba şi amar ca fierea,

Foto: Arhiva personala a autorului

Totuşi nu aş crede în zile senine
Când nu ar exista furtuni şi sine
Care să nască în mine suspine,
Ce duc apoi la ape mai line
Şi la liman cu zâmbet şi coline.
Căci  dacă viaţa ar avea doar soare
Ne-am risipi ca toamna prin hambare.
Da, nu am ştii ce înseamnă ploaie,
Dar nici nu am aprecia a razei straie
Ce ne îmbie şi ne dă o stare
La fel de dulce în amar,
Ca mierea!