Pentru iubitorii de natura si santate !

http://profitshare.ro/l/536751

sursa foto:

http://profitshare.ro/l/529469

Atitudine

E ciudat, dar oamenii nu sunt se nasc asa de rai, pe cat  devin. E un proces subtil,  un proces cumulativ. Astfel fiecare frustrare, fiecare lucru care esti obligat sa-l faci, desi este impotriva principiilor tale, fiecare manie inabusita, la fel ca si fiecare sentiment negativ, ascuns si bine camuflat in spatele unui zambet, te acreste si te face zi de zi mai rau.

Prin faptul ca nu alegem sa ne asumam greselile si sa intalegem motivele din spatele lor cadem in pericolul de a le repeta mereu.
E greu de acceptat ca greseala sau esecul, pot fi in conjunctura potrivita, printre cele mai mari surse de motivatie si invatare de care putem dispune. Nu e asa de grav sa gresesti, cat este sa repeti aceleasi greseli sau sa faci altele, fara sa inveti nimic din ele. Daca nu folosesti o greseala sau un esec in avantajul tau , ai pierdut o sansa de a deveni mai bun.
Greseala este una din cele mai mari resurse ale unui om puternic, daca atitudinea este corecta. Nu ma intalegeti gresit , unele greseli sunt foarte greu de suportat , imposibil de reparat si foarte usor te pot dobori sub sentimentele negative ce le urmeaza ( vina, regret, ciuda etc. ). Totul depinde de felul in care le privesti: ca pe o infrangere sau ca pe o lectie.
Indiferent de atitudine, consecintele raman si sunt aceleasi. E ca si cand cazi si iti rupi piciorul. Consecinta faptului ca ai cazut, e ca ti-ai rupt piciorul. Atitudinea ta, nu poate schimba cu nimic acest fapt. Dar poti sa stai imbufnat, amarat si nervos concentrandu-te pe ceea ce nu mai poti sa faci , adica pe ce pierzi sau poti sa iti desenezi pe ghips, sa zambesti si sa iei asta ca o oportunitate de a citii mai mult , de exemplu . Poate avand o atitudine pozitiva te insanatosesti si mai repede.
Atitudinea, nu schimba cu nimic consecintele unei greseli sau al unui esec, insa atitudinea schimba felul cum reactionezi si implicit viitorul.
Asa ca limpezeste-ti mintea, ridica capul si zambeste ! In conjunctura potrivita , viitorul iti surade ! Si nu uita : cu Dumnezeu, mereu ajungi sa fi in conjunctura potrivita !

sursa pozei : http://plasmatics-life.tumblr.com/

Incurajare !

Viata nu trebuie sa fie perfecta, nu trebuie sa fie cumva, pentru ca daca te astepti sa fie cumva , uiti sa te bucuri de lucrurile sau intamplarile mici, dar pline de savoare, fascinante prin simplitatea lor. Fericirea nu-i o destinatie, nu uita asta. E un mod de a calatorii !

Atitudinea formeaza amintiri , nu circumstantele, intamplarile sau esecurile. Ce frumos, nu ?

Acum vine partea grea : practica. 

Oricat de frumos suna o insiruire de cuvinte, daca nu sunt puse in practica si nu schimba viata in bine, nu sunt decat o o insiruire de substantive, verbe adverbe si alte cele, frumos ordonate in propozitii sau fraze, dar fara o insemnatate reala ! 

Adevarul nu trebuie sa sune pompos sau sa fie scris in cuvinte grele , pentru ca e frumos prin insasi simplitatea lui. Frumos putand sa insemne si socant  sau dureros, greu de acceptat, dar toate acestea nu-i fura cu nimic din frumusete. Daca mai este si asezonat cu blandete , este divin.




 sursa pozei : http://plasmatics-life.tumblr.com/

Scrisul

M-am luptat cu imboldul de a scrie ani de zile. Si nopti la rand. Am zis ca e doar un moft. O emotie . O nevoie, am realizat ca e, in timp. Treptat, atunci cand sufletul imi amortea pentru ca nu-l lasam sa curga pe hartie. Am incercat sa ma eschivez. Sa fug de cuvinte si de mine. Am incercat sa inec atat acest rau ce curge in mine incat la un moment dat am devenit o balta . Fara viata si statut . Sentimentele sau depus pe membrana inimii si pe trup. Nevoia de a curge de a transmite mai departe, m-a facut ranced si putred. Pana intr-o zi cand dupa multa vreme de cand o vazusem, m-am intalnit cu iubirea. Cu zambetul si cu trairea intensa . Si dupa vreo doi ani de destavilire. Timp in care au trecut o data cu apa curata si gunoaiele, crengile, trunchiurile de copac si pet-urile ce blocau izvorul sufletului meu. Am inceput sa scriu dinou. Sa las cuvintele sa curga. Neingradite. De data aceasta pe monitor si de la tastatura. Partea proasta ii ca iubirea a asistat la tot procesul de curatire si a vazut mult gunoi , mult mal, multi busteni si multa apa murdara. Partea buna e ca a ramas cu mine sa vada si apa curata.


sursa pozei : http://wnderlst.tumblr.com/

Piesa !

 E greu sa accepti faptul ca dupa ce ai suferit enorm din cauza unor greseli, nu ai invatat destul din ele ... si inca le mai faci cand esti prea slab si prea nepasator sa privesti in trecut si sa vezi toti pereti care poarta amprenta capului tau.
 Nu poti trai fara motivatii si teluri... in cel mai bun caz exististi, in lipsa lor si atat tot. Cand nimic nu te stimuleaza si apatia pune stapanire pe tine, nu mai ai limite destul de clare intre bine si rau, nu mai ai putere sa  alegi lucrurile care-ti pot influenta viata in bine... Inghetarea simturilor si a vointei te condamna la stagnare, desi cateodata e greu sa refuzi o astfel de stare : fiind cea mai facila in unele situatii, facand parte poate chiar din sistemul de aparare al organismului in unele situatii limita.
 Nu spun ca nu este posibil sa existi fara sa vrei nimic, fara lucruri care te entuziasmeaza, satul de dezamagiri si cu convingerea ca decat sa faci ceva si sa fi iar dezamagit mai bine lasi totul asa cum e... dar nu traiesti.
 Tind sa cred ca pana si frustrarile , dezamagirile, remuscarile care iti sfasaie inima, regretele si dulcele lacrimi alaturi de toate sentimentele si trairile pozitive te fac sa simti ca traiesti... Uneori nu vrei acest lucru, te-ai saturat de tot si pur si simplu ai vrea sa apesi un buton si sa "skip" vreo 2-3 piese din CD-ul pe care scrie : Viata si ca subtitlu' numele tau, dar abia mai tarziu  mai tarziu cand stai si te uiti in urma iti dai seama ca piesele care-ti plac si te fac sa zambesti , nu ar fi avut farmec, fara toate celelalte piese care au fost asa de greu de "ascultat ".

sursa foto : http://plasmatics-life.tumblr.com/

Dilema !

 Daca aparitia pe aceasta lume ar fi o alegere constienta pentru fiecare , multi dintre noi n-ar putea sa suporte la un moment ideea ca nu a ales nefiinta, in locul acestei vieti a carei duritate si mister trebuie suportate fara dreptul la intrebarea "de ce?" Si totusi putini rebeli care au incercat sa gaseasca un raspuns au sfarsit prin a se cufunda in mii de alte intrebari, poate nu la fel de universale ,  dar care provoaca mai multa confuzie decat multumire...
 Cred ca sufletul ca sa nu-si ia zborul a fost inchis in acest trup... si paradoxal sufletele marete si pline de avant au fost inchise in trupuri pline de boli si suferinta, in care sufletele mediocre s-ar pierde cu siguranta... Si totusi aceasta incorsetare ascute dorinta libertatii, dezvolta calitatile si trasaturile nobile, daca se gaseste puterea si taria de caracter de a lupta cu deznadejdea , ura, ciuda si amaraciunea ce rezulta in urma suferintei...
 Ce scumpe sunt lacrimile in aceasta lupta si ce frumos zambesc cei ce o castiga !



sursa foto : http://plasmatics-life.tumblr.com/